sânge, prea mult sânge... îmi sta bine în roșu?
durere în oase... ca dependenții de heroină cărora le lipsește doza
muzică așteptare cuvinte țigară distanță albastru din nou muzică
pierderi de timp... le recuperez trăind intens momentele când sunt cu tine
visez prea mult, știu, căci visez conștient-intenționat
îți interzic să-ți bălăcești picioarele în visul meu
niciodată nu e prea târziu... decât atunci când e prea târziu
aștept un zâmbet sincer
poate ai dreptate... poate la asta se rezumă totul
îmi place mult melodia,chiar am ascultat-o şi am oprit pentru câteva minute playlistul meu:D
ReplyDeletesângele de la început îmi aminteşte de vişine.vişinele când le scoţi sâmburele.partea cu heroina de filmul meu preferat,şi restul de ceea ce trăiesc şi eu..:)
ca bine ai zis:iti interzic sa ti balacesti picioarele in visul meu , si ,niciodata nu e prea tarziu decat atunci cand e prea tarziu.
ReplyDeletesuperbe ganduri!